http://www.ziaristionline.ro/2012/01/17/prima-analiza-profesionista-asupra-revoltei-anti-basescu-occupy-romania-revolutia-lichelelor/
Cea mai inteligenta (singura de altfel) analiza a situatiei actuale din Romania, a (inca unei) incercari de lovitura de stat. O lovitura care ne face sa intelegem pe pielea proprie ce inseamna manipularea maselor, interese politico-economice, imixtiune, impotenta aparatului politic.... toate aici si acum, nu in tari arabe ci intr-o tara europeana care a terminat pe plus anul trecut..... Adevaratul razboi modern nu mai este nici macar cel de guerilla, ci a devenit cel al "revolutiilor" in piata, cu marionete si manipulatori urland si distrugand tot ce se poate, astfel incat sa faca valva, sa "dea bine" la stiri, fara ca masele de manevra sa se gandeasca simplu: DACA ASTA CADE, CE DREQ PUNEM IN LOC????? SI CINE NAIBA ARE INTERES AICI????
sâmbătă, 21 ianuarie 2012
joi, 13 ianuarie 2011
Institutii romanesti de invatamant/cercetare in clasament international
Prin aceesarea linkului de mai jos aveti ocazia sa descoperiti clasificarea internationala a institutiilor de cercetare si locurile ocupate de universitatile si institutiile de cercetare din Romania.
Interesant...
www.ifa-mg.ro/docs/Sinteza_RO_SIR_World_Rep_2010.pdf
Interesant...
www.ifa-mg.ro/docs/Sinteza_RO_SIR_World_Rep_2010.pdf
romani care ne reprezinta cu succes
Uimitor cat de greu este sa "promovezi" in presa valorile si pe cei ce ne reprezinta cu mandrie... si ne fac sa fim mandri. Ca sa gasesti articole de acest gen trebuie fie sa stii exact ce cauti, fie sa ai noroc. De ce? pentru ca stirile "bune" nu vand?? Bullshit, vorba americanilor, a caror "cultura" si imagine e creata pe umflarea imaginilor pozitive si minimizarea problemelor. Tot marketingul lor de tara se bazeaza pe asta.... poate ar trebui sa fie un exemplu si pentru altii.
Prin urmare, m-am hotarat sa strang laolalta cat de multe exemple pozitive. Sa incepem cu cateva informatii si articole din presa relativ recenta, grupate pe domenii.
Sport:
Emanuel Gyenes - primul roman care a reusit sa castige la una din clasele Dakar - maraton (moto). Clasat pe final pe locul 17, a reusit cea mai buna performanta pentru un roman in aceasta competitie.
http://www.automarket.ro/stiri/dakar-2011-al-attyiah-castiga-mani-gyenes-face-istorie-pentru-romania-35700.html
http://www.informatia-zilei.ro/mm/2011/01/13/rally-raid-paris-dakar-emanuel-gyenes-este-lider-la-clasa-marton/
Cristina Neagu, declarata cea mai buna handbalista in 2010
http://www.mediafax.ro/sport/cristina-neagu-cea-mai-buna-handbalista-din-lume-in-2010-7887861/
Concursuri, olimpiade internationale
Marius Constantin (interesant de urmarit povestile tinerilor, prezentate de "Gandul") - patru medalii de aur, doua de argint si una de bronz
http://www.gandul.info/reportaj/special-gandul-romania-are-sansa-de-sase-ori-campion-mondial-admis-la-sapte-facultati-americane-inaintea-bac-ului-6158714
Cornel Amariei - la 16 ani preda cursuri de robotica....la facultate!
http://www.gandul.info/reportaj/special-gandul-romania-are-sansa-cornel-amariei-web-designer-la-7-ani-expert-in-roboti-la-16-6136069
Liga Studentilor Romani din Strainatate: http://www.lsrs.ro/
Sunt multe de spus aici. Am avut ocazia sa fiu prezenta la prima lor gala si am descoperit cu placere oameni deosebiti, dornici sa faca lucruri deosebite cu si pentru Romania, dar mai ales IN ROMANIA.
Cateva vorbe despre ei puteti citi aici:
http://reformastatului.adevarul.ro/2011/01/un-partid-al-tinerilor-romani-din-strainatate/
Prin urmare, m-am hotarat sa strang laolalta cat de multe exemple pozitive. Sa incepem cu cateva informatii si articole din presa relativ recenta, grupate pe domenii.
Sport:
Emanuel Gyenes - primul roman care a reusit sa castige la una din clasele Dakar - maraton (moto). Clasat pe final pe locul 17, a reusit cea mai buna performanta pentru un roman in aceasta competitie.
http://www.automarket.ro/stiri/dakar-2011-al-attyiah-castiga-mani-gyenes-face-istorie-pentru-romania-35700.html
http://www.informatia-zilei.ro/mm/2011/01/13/rally-raid-paris-dakar-emanuel-gyenes-este-lider-la-clasa-marton/
Cristina Neagu, declarata cea mai buna handbalista in 2010
http://www.mediafax.ro/sport/cristina-neagu-cea-mai-buna-handbalista-din-lume-in-2010-7887861/
Concursuri, olimpiade internationale
Marius Constantin (interesant de urmarit povestile tinerilor, prezentate de "Gandul") - patru medalii de aur, doua de argint si una de bronz
http://www.gandul.info/reportaj/special-gandul-romania-are-sansa-de-sase-ori-campion-mondial-admis-la-sapte-facultati-americane-inaintea-bac-ului-6158714
Cornel Amariei - la 16 ani preda cursuri de robotica....la facultate!
http://www.gandul.info/reportaj/special-gandul-romania-are-sansa-cornel-amariei-web-designer-la-7-ani-expert-in-roboti-la-16-6136069
Liga Studentilor Romani din Strainatate: http://www.lsrs.ro/
Sunt multe de spus aici. Am avut ocazia sa fiu prezenta la prima lor gala si am descoperit cu placere oameni deosebiti, dornici sa faca lucruri deosebite cu si pentru Romania, dar mai ales IN ROMANIA.
Cateva vorbe despre ei puteti citi aici:
http://reformastatului.adevarul.ro/2011/01/un-partid-al-tinerilor-romani-din-strainatate/
luni, 20 septembrie 2010
Romania distrusa de interese politice, incompetenta, nepasare si rea-vointa
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7803865-fantoma-care-bantuie-institutul-cantacuzino.htm?cfnl=
Institutul Cantacuzino in pragul falimentului...
Inca unul dintre lucrurile bune create aici, dintre cele ce ne ofereau independenta, recunoastere si ne ajutau, distruse de "capitalism"-ul inteles distructiv, cu concursul nostru. Al nostru, pentru ca leprele ajunse la guvernare sunt rodul acestui neam, sunt non-valorile votate de tara asta. Adica de noi toti. Suntem cu totii vinovati ca nu actionam, ca nu vedem, ca ne lasam prinsi in caruselul nimicurilor de zi cu zi si dam nepasatori din umeri, multumindu-ne sa injuram niste parveniti ajunsi reprezentantii tarii.
Am ajuns in stadiul sa ne lamentam si sa ne plangem de mila, intr-o tara cu traditii, cultura si resurse. Alte tari, cu resurse mai putine, au totusi rezultate bune. Sa nu mai vorbim de cele fara istorie sau traditii, care s-au ridicat in epoca moderna.
Intrebarea ramane: de ce am ajuns asa?
Asta ca sa intelegem si - poate - sa nu repetam greselile.
Adevarata intrebare este insa CE PUTEM SCHIMBA ACUM???!!! Ce putem schimba fiecare dintre noi, incepand din aceasta clipa.
Institutul Cantacuzino in pragul falimentului...
Inca unul dintre lucrurile bune create aici, dintre cele ce ne ofereau independenta, recunoastere si ne ajutau, distruse de "capitalism"-ul inteles distructiv, cu concursul nostru. Al nostru, pentru ca leprele ajunse la guvernare sunt rodul acestui neam, sunt non-valorile votate de tara asta. Adica de noi toti. Suntem cu totii vinovati ca nu actionam, ca nu vedem, ca ne lasam prinsi in caruselul nimicurilor de zi cu zi si dam nepasatori din umeri, multumindu-ne sa injuram niste parveniti ajunsi reprezentantii tarii.
Am ajuns in stadiul sa ne lamentam si sa ne plangem de mila, intr-o tara cu traditii, cultura si resurse. Alte tari, cu resurse mai putine, au totusi rezultate bune. Sa nu mai vorbim de cele fara istorie sau traditii, care s-au ridicat in epoca moderna.
Intrebarea ramane: de ce am ajuns asa?
Asta ca sa intelegem si - poate - sa nu repetam greselile.
Adevarata intrebare este insa CE PUTEM SCHIMBA ACUM???!!! Ce putem schimba fiecare dintre noi, incepand din aceasta clipa.
vineri, 5 septembrie 2008
geopolitica si globalizare
Intr-o lume in care dezbaterile privind globalizarea sunt polarizate (fie este tratat ca un proces puternic pozitiv fie este vehement criticat), parerile autorilor sunt relativ moderate. Se limiteaza insa la punctul de vedere economic, in ceea ce ne priveste restul aspectelor sunt superficial si insuficient abordate.
Daca privim procesul din punct de vedere istoric, pot fi detaliate trei abordari ale procesului : perspectiva globalizarii si liberalizarii comertului a lui Maynard Keynes, perspectiva socialist-britanica a sotilor Webs, precum si ideile lui Friedrich von Hayek (intai socialist, apoi adept al pietelor libere pentru ca in final sa isi structureze lucrarile pe ideea conform careia “the market system is a self-adjusting order that is far more intelligent than any caste of experts […] Yes, markets can fail, but they remain much more subtle and efficient than bureaucrats”)
Criticile si reactiile la liberalizarea comerciala si al deschiderea pietelor catre un comert mai facil sunt in principal legate de tendinta de « omogenizare a lumii », de inlocuire a standardelor locale. Miscarea libera de bunuri, oameni si idei la scara mondiala este vazuta ca fiind negativa acolo unde tendinta de standardizare si uniformizare este perceputa ca fiind o forma de dominare a unei puteri unice (« americanizare » « occidentalizare »). Procesul presupune standardizarea atat a culturii materiale, cat si acelei nonmateriale si poate fi asemanator cu procesul actual in Europa (UE).
Pe de alta parte, acelasi proces de globalizare are si un contra-efect, usor de estimat (daca ne gandim la teoriile manageriale si sociale, conform carora mase mari de oameni, separate de distanta geografica si aflate ca parte integranta a unor culturi diferite vor avea reactii diferite si tendinte centrifuge). Este vorba de « individualizarea » sau « particularizarea » segmentelor de business. In ciuda tendintei de impunere a unor standarde internationale, particularitatile locale isi spun cuvantul, tehnicile si procedurile trebuind adaptate in business pentru publicul tinta iar din punct de vedere social nu prin excluderea ci prin asimilarea noilor tendinte in cultura si sistemele déjà existente. Poate fi mentionat ca si exemplu cazul General Motors care, dupa deschiderea mai multor subsidiare in diverse parti ale lumii s-a lovit de o problema neanticipata : acestea au devenit relativ autonome, cu propriile produse, adaptate cerintelor pietelor locale (si publicului tinta)..................
In special se vorbeste de reactia statelor mai putin dezvoltate (sau in curs de dezvoltare) care incearca sa isi protejeze economia nationala (protectionism) si care privesc cresterea interdependentei economice si cresterea investitiilor straine pe teritoriul lor ca fiind in fond doar o disimulare a altei intentii : cea de dominatie, de subjugare a lor. Practic, acuzele aduse lumii occidentale pot fi legate de faptul ca, in maare, comertul international reprezinta o unealta de opresiune iar modul in care privesc restul tarilor este ca fiind o sursa de mana de lucru ieftina si prin urmare ca o sursa de productie ieftina.
In jurul anilor ’60-’70 reactia tarilor mai putin dezvoltate a fost aceea de a contracara « dominatia » tarilor dezvoltate prin protejarea propriilor economii cu ajutorul intruducerii unor taxe si impozite pentru firmele internationale. Criza petrolului din 1973 sugereaza faptul ca au avut castig de cauza cei ce aparau interesele nationale, prin expulzarea companiilor striane si crearea unor companii nationale in special in sectoarele petrolier si minier, dar nu numai (F. Mitterrand in Franta, primul ministru in India, America Latina). Aceasta reactie, fiind o fortare, a dus la haos si probleme economice.
Practic, globalizarea reprezinta o suma a tendintelor actuale in politica mondiala, in schimburile intre state, suma interactiunilor intr-o lume in care interdependenta a atins un nivel greu de imaginat cu ceva timp in urma. Este vorba de o reordonare a distantelor sociale, fara a fi cu totul un proces nou. A inceput odata cu cresterea influentei culturii occidentale asupra altor zone, odata cu competitia pentur teritorii si resurse, insa s-a acutizat in ultima perioada.
Acum nu mai putem privi procesele sociale doar la nivel local, ci este necesara o privire de ansamblu, la nivel global. Retelele create au dus analizele (atat economice cat si politice) la un nivel macro, devenind necesar un studiu mai complex al fenomenelor, al implicatiilor, multi-nivelar.
Concluzia este ca globalizarea este un fenomen fragil, realizabil prin prisma evolutiei tehnologice, a nevoii de schimb / comert international, dar greu de atins din punct de vedere politic, cultural si social, constituindu-se astfel intr-o provocare pentru lumea moderna.
Daca privim procesul din punct de vedere istoric, pot fi detaliate trei abordari ale procesului : perspectiva globalizarii si liberalizarii comertului a lui Maynard Keynes, perspectiva socialist-britanica a sotilor Webs, precum si ideile lui Friedrich von Hayek (intai socialist, apoi adept al pietelor libere pentru ca in final sa isi structureze lucrarile pe ideea conform careia “the market system is a self-adjusting order that is far more intelligent than any caste of experts […] Yes, markets can fail, but they remain much more subtle and efficient than bureaucrats”)
Criticile si reactiile la liberalizarea comerciala si al deschiderea pietelor catre un comert mai facil sunt in principal legate de tendinta de « omogenizare a lumii », de inlocuire a standardelor locale. Miscarea libera de bunuri, oameni si idei la scara mondiala este vazuta ca fiind negativa acolo unde tendinta de standardizare si uniformizare este perceputa ca fiind o forma de dominare a unei puteri unice (« americanizare » « occidentalizare »). Procesul presupune standardizarea atat a culturii materiale, cat si acelei nonmateriale si poate fi asemanator cu procesul actual in Europa (UE).
Pe de alta parte, acelasi proces de globalizare are si un contra-efect, usor de estimat (daca ne gandim la teoriile manageriale si sociale, conform carora mase mari de oameni, separate de distanta geografica si aflate ca parte integranta a unor culturi diferite vor avea reactii diferite si tendinte centrifuge). Este vorba de « individualizarea » sau « particularizarea » segmentelor de business. In ciuda tendintei de impunere a unor standarde internationale, particularitatile locale isi spun cuvantul, tehnicile si procedurile trebuind adaptate in business pentru publicul tinta iar din punct de vedere social nu prin excluderea ci prin asimilarea noilor tendinte in cultura si sistemele déjà existente. Poate fi mentionat ca si exemplu cazul General Motors care, dupa deschiderea mai multor subsidiare in diverse parti ale lumii s-a lovit de o problema neanticipata : acestea au devenit relativ autonome, cu propriile produse, adaptate cerintelor pietelor locale (si publicului tinta)..................
In special se vorbeste de reactia statelor mai putin dezvoltate (sau in curs de dezvoltare) care incearca sa isi protejeze economia nationala (protectionism) si care privesc cresterea interdependentei economice si cresterea investitiilor straine pe teritoriul lor ca fiind in fond doar o disimulare a altei intentii : cea de dominatie, de subjugare a lor. Practic, acuzele aduse lumii occidentale pot fi legate de faptul ca, in maare, comertul international reprezinta o unealta de opresiune iar modul in care privesc restul tarilor este ca fiind o sursa de mana de lucru ieftina si prin urmare ca o sursa de productie ieftina.
In jurul anilor ’60-’70 reactia tarilor mai putin dezvoltate a fost aceea de a contracara « dominatia » tarilor dezvoltate prin protejarea propriilor economii cu ajutorul intruducerii unor taxe si impozite pentru firmele internationale. Criza petrolului din 1973 sugereaza faptul ca au avut castig de cauza cei ce aparau interesele nationale, prin expulzarea companiilor striane si crearea unor companii nationale in special in sectoarele petrolier si minier, dar nu numai (F. Mitterrand in Franta, primul ministru in India, America Latina). Aceasta reactie, fiind o fortare, a dus la haos si probleme economice.
Practic, globalizarea reprezinta o suma a tendintelor actuale in politica mondiala, in schimburile intre state, suma interactiunilor intr-o lume in care interdependenta a atins un nivel greu de imaginat cu ceva timp in urma. Este vorba de o reordonare a distantelor sociale, fara a fi cu totul un proces nou. A inceput odata cu cresterea influentei culturii occidentale asupra altor zone, odata cu competitia pentur teritorii si resurse, insa s-a acutizat in ultima perioada.
Acum nu mai putem privi procesele sociale doar la nivel local, ci este necesara o privire de ansamblu, la nivel global. Retelele create au dus analizele (atat economice cat si politice) la un nivel macro, devenind necesar un studiu mai complex al fenomenelor, al implicatiilor, multi-nivelar.
Concluzia este ca globalizarea este un fenomen fragil, realizabil prin prisma evolutiei tehnologice, a nevoii de schimb / comert international, dar greu de atins din punct de vedere politic, cultural si social, constituindu-se astfel intr-o provocare pentru lumea moderna.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)